Țânțarii apar odată cu instalarea sezonului cald, fiind considerați insecte dăunătoare și deranjante. Pe lângă zgomotul pe care îl emit când zboară, aceștia înțeapă și tulbură somnul oamenilor. Înțepăturile lor declanșează reacții adverse și pot pune în pericol sănătatea oamenilor.

Țânțarii se hrănesc exclusiv cu sângele gazdei, iar în din cauza înțepăturilor, apar disconfortul și mâncărimea. În momentul înțepăturii, țânțarul folosește părțile bucale pentru a străpunge și a se hrăni cu sânge, injectând în același timp salivă cu proteină. Proteina, la rândul său declanșează o reacție a sistemului imunitar, care eliberează histamină, transmițând un semnal către nervii din jurul mușcăturii, cauzând mâncărimea.

Deși nu provoacă pagube produselor alimentare, țânțarul este deranjant din cauza zgomotului pe care îl emite, mai ales pe timpul nopții, perturbând somnul, dar ceea ce este de temut, este înțepătura, care poate provoca reacții precum urticaria sau eriteme, fiind însoțite de mâncărimi. În cazuri mai grave, pot apărea simptome precum inflamarea mai multor zone ale corpului. De asemenea, există țânțari care pot transmite virusuri precum virusul West Nile. În ultima vreme au fost înregistrate tot mai multe cazuri în Grecia, Portugalia și chiar și în România.  

Cum se manifestă?

Simptomatologia este asemănătoare gripei. Manifestările acestui virus pot apărea dupa o perioada cuprinsă între 2-14 zile de la momentul înțepăturii. Simptomele pot fi: febra, frisoane, dureri de cap, greață și vomă, iar complicațiile sunt encefalita și meningita. Cele mai afectate persoane sunt persoanele vârstnice sau persoanele care suferă de boli autoimune.

Țânțarii pot transmite virusul West Nile, care poate provoca encefalita sau meningita. În cazul encefalitei, pot apărea simptome ușpare precum: dureri de cap, febră, stare de oboseală, vărsături, însă există cazuri în care pot apărea simptome mai severe. Pacienții pot prezenta senzația de gât înțepenit, ridigitate la nivelul gâtului și al membrelor, precum și somnolența. În cazurile mai grave, pacienții cu encefalita se pot confrunta cu dureri sevedere de cap, stare de confuzie și pierderi de memorie, precum și febră de peste 39°C. Tratamentul se realizează după stabilirea unui diagnostic de către medicul specialist.

Meningita se manifestă prin dureri de cap severe, febră și lipsa energiei, stare generală de rău, rigiditatea gâtului și piele palidă cu pete. Tratamentul meningitei virale (cauzată de virusul West Nile transmis de țânțari) se tratează dupa un diagnostic stabilit de medicul specialist. Este necesară prezentarea la medic imediat după apariția acestor simptome.