Musca de casă este una dintre cele mai răspândite insecte din lume, fiind cunoscută și sub denumirea de musca domestică. Habitatele pe care le preferă sunt grajdurile, fermele, locurile de depozitare a gunoiului, dar și locuințele oamenilor. Musca este responsabilă pentru contaminarea produselor alimentare, fiind purtătoare de bacterii. În mod obișnuit, muștele se dezvoltă în gunoi, compost sau în alimente în stare de putrefacție, iar hrana lor este variată, consumând atât alimente, cât și gunoi sau excremente. Având în vedere locurile în care muștele se hrănesc și se dezvoltă, este clar faptul că acestea pot fi purtătoare de bacterii sau paraziți, care pot ajunge pe alimentele pe care oamenii le consumă. Din această cauză, sunt considerate insecte-parazit. Printre agenții patogeni pe care muștele îi pot transmite se regăsesc: Salmonella, poliomlielita, viermii paraziți, hepatita A, E.coli.

Deși muștele de casă nu mușcă, disconfortul pe care acestea îl produc, dar mai ales posibila transmitere a bacteriilor preluate din canalizare sau alte surse de gunoi și murdărie sunt principalele motive pentru care apariția și combaterea acestora sunt absolut necesare. De cele mai multe ori, muștele se așază pe produsele alimentare, care sunt consumate ulterior de către oameni. În cazul infecției cu Salmonella, aceasta afectează tractul intestinal, iar simptomele care apar pot fi: greață, vărsături, febră, frisoane, stare generală de rău și crampe abdominale.

E.coli este o altă bacterie pe care o pot transmite muștele. Printre simptomele care apar în cazul infecției cu E.coli se regăsesc: dureri abdominale, greață, vărsături și diaree, febră sau oboseală. Persoanele vârstnice sau cu un sisem imunitar slăbit sunt mai sensibile la infecțiile cu bacteria E.coli.